Salutare dragii mei
Ultimul portret făcut de mine anul trecut a fost acesta de jos. Persoana din imagine se numește Stamate Narcisa și o cunosc de mai bine de 10 ani, cred. Nu mai știu exact. … Vorbim atât de des încât am impresia că o cunosc de o viață. 🙂
Când am cunoscut-o pe internet, ea era elevă la liceul Carmen Silva din Eforie Sud. Este jumătate norvegiancă, jumătate româncă, mama ei fiind româncă. A copilărit în Norvegia, apoi liceul l-a făcut în România. Iar facultatea a făcut-o în Germania. Plus, școala de MasterChef în Marea Britanie. A fost Ambasador Unicef și a lucrat ca fotograf profesionist la revista National Geographic Traveler din Norvegia.
Acum, ea locuiește tot în Norvegia și este fotograf liber profesionist.
Deși nu ne-am văzut niciodată, nu ne-am plictisit deloc una de cealaltă și vorbim aproape în fiecare seară, despre orice. Ea îmi poveste despre lumea pe care o vede și pățaniile peste care trece. Iar eu ii spun despre problemele pe care le întâmpin în viața de zi cu zi acasă și în societate.
Îmi plac foarte mult fotografiile ei pentru că arată locuri știute și neștiute de noi. Locuri pe care poate nu vom putea niciodată să le vedem pe viu … unii din noi. Când mă uit la pozele ei îmi imaginez că sunt și eu acolo cu ea.
Asta înseamnă, din punctual meu de vedere, o prietenie adevărată care poate rezista și la distanță, dacă există respect, înțelegere și subiecte și pasiuni comune.
Si pe mine mă pasionează fotografia și pozez pe unde merg, spre disperarea familiei și a prietenilor din jur, dar asta nu mă deranjează. Nu fac fotografii la fel ca ea, dar mă străduiesc. Fotografiile bine făcute pot transmite mult mai mult, decât orice frază. Precum o pictură bine realizată.
Pe curând!