Marti dimineata (19 august), pe la 9:00, am plecat de la Stupini, cu: un autocar si un autobuz cu burduf, un microbuz in care au fost transportate caruturile persoanelor cu dizabilitati si cateva masini. Nu va mai povestesc cum am urcat in autocar. Nici in Brasov nu au gasit autocare adaptate.
Anul trecut, cand am fost pentru prima data in Brasov, cu grupul de la Sporting Club, am urcat intr-un autobuz cu rampa, care circulau de la gara pana in centru. Ma intreb daca nu puteau inchiria un astfel de autobuz? Incapeau vreo 4-5 scaune cu rotile, fara sa te dai jos din el si sa te chinui sa urci si sa cobori scarile (chiar daca ai ajutorul voluntarilor).
Am facut cam jumate de ora pana la Poiana Brasov.
Vremea a fost foarte frumoasa. Se vedea foarte frumos numele ”BRASOV” pe Varful Tampa.
Am coborat in parcarea din centru si am pornit pe strada Poiana Soarelui.
Strazile erau curate si puteai urca pe trotuar fara mari probleme. Aveau rampe.
Am trecut pe langa Manastirea „Sfantul Ioan Botezatorul”.
”Biserica de lemn a fost ridicată între 1997 şi 1999. Stilul ei este maramureşean. Chiliile sunt la subsol. De la bun început s-a dorit ca lăcaşul de cult să fie mănăstire, dar nu au fost de la început destui monahi, aşa că mănăstirea a pornit în lume ca schit aflat sub protecţia Mănăstirii „Brâncoveanu” de la Sâmbăta. Călugării de la „Brâncoveanu” veneau aici prin rotaţie ca să slujească şi să întreţină locul. Apoi, din Eparhia Caransebeşului, au venit călugării care formează şi acum micuţa obşte, de patru suflete, a mănăstirii. După doi ani a fost transformat în mănăstire.” citat de Ziarul Lumina.
Am ajuns la Hotelul Aurelius si mi-a placut arhitectura cladirii. Este pentru prima data cand vad o cladire construita pe apa, in Romania. M-a dus cu gandul la pagodele din gradinile chinezesti. Le-am vazut cu sase ani in urma, cand am fost sa ma operez in China. Pe malul lacului Miorita se oglindeau silueta hotelului si a brazilor majestuosi.
In drum spre Sura Dacilor, un pic mai la dreapta de Hotelul Aurelius, erau multe tarabe cu obiecte de artizanat, care mai de care mai colorate si frumos aranjate pe tejghelele comerciantilor. De la ii cusute cu boranjic, la tablouri in culori vii gata sa fie admirate si cumparate.
Insa, preturile in Poiana Brasov sunt foarte mari si nu mi-am putut permite decat un magnet si un brelock.
Am vrut sa iau o ie pentru ca imi plac foarte mult. Consider ca avem cele mai frumoase ii din lume. Dar era foarte scumpa (250 roni costa cea din imagine).
Am stat in Poiana Brasov vreo 2-3 ore, dupa care am plecat inapoi, in tabara. In acest timp m-am plimbat printre tarabe si am mancat un colac secuiesc cu nuca, foarte gustos si pufos.
Joi (21 august) am plecat in Piata Sfatului din Brasov, pe la ora 9:30, tot cu aceleasi autocare. Am mers aproximativ 15 minute si am stat doua ore. Foarte putin timp. Ca sa te plimbi prin Centrul si sa descoperi frumusetile pe care ti le poate oferi Brasovul iti trebuie cateva zile.
Am mers din Piata Sfatului, pe Strada Republicii pana la Bulevardul Eroilor si inapoi. Pe drum am facut un popas, la o terasa si am baut o cafeluta. Nu ne mai venea sa plecam inapoi. Imi plac foarte mult casele acelea cochete, cu un aer medieval care te lasa fara grai si te duce intr-o alta lume.
M-as fi plimbat ore in sir daca nu eram conditionata de Maria Sa, Timpul.
La ora 12:00 am asistat la un concert de orga, in Biserica Neagra, timp de jumate de ora. Nu imi gasesc cuvintele sa descriu senzatia care am avut-o atunci. A fost foarte frumos. Dupa ce a cantat orga, au inceput si adventistii sa cante. Vocile lor se auzeau cu ecou, in toata biserica. La un moment dat au fost acompaniati de orga. Apoi am ascultat ghidul nostru cum povestea despre biserica.
Biserica Neagră din Brasov se inalta pe locul unei biserici romanice din secolul al XIII-lea. Constructia actuala a inceput in anul 1383 si a durat pana in anul 1477. In 1499 i se adauga o orga noua, iar in anul 1514 s-au efectuat noi lucrări la turn si i s-au adăugat un ceas și clopote.
Este unul dintre cele mai reprezentative edificii ale goticului transilvănean, de tip hala, fiind cel mai mare edificiu religios intre Viena si Istanbul. Biserica parohială evanghelică din Braşov, având hramul Sf. Fecioare Maria, şi-a primit numele ca urmare a marelui incendiu care a cuprins oraşul la 21 aprilie 1689, când fumul şi flăcările i-au înnegrit zidurile. Biserica Neagră are o lungime de 89 m, o lărgime de 23 m si o inaltime de 65 m.
In timp ce ascultam, nu am putut sa imi iau ochii de la basoreliefurile de pe coloane, tavanul, statuile, orgele, covoarele anatolice din sec. XVII-XVIII, etc.
La ora 13:00 am plecat inapoi in tabara. Se apropia ora pranzului.
Alina Petruta 
Pingback: Peripetiile de la Stupini – Brasov | Blog personal