Intr-o zi frumoasa de martie (anul acesta) eram la piata, cu mama si matusa mea. La un moment dat vine un domn la mine si imi spune:
”Buna ziua. Ma numesc C (prefer sa nu dau nume, pun doar initiale). Pe 30 martie (cadea intr-o duminica) va invitam la un seminar dedicat persoanelor cu dizabilitati, sustinut de asociatia Ridica-te si Umbla, care se va tine la Teatrul Muzical ”Nae Leonard’. Ati vrea sa veniti?”
Eu citisem despre aceasta asociatie crestina de pe internet, stiam ca organizeaza tabere anual, are si o revista care se numeste IMPREUNA etc. Si fara sa ezit, am spus DA. Nu costa nimic seminarul. Mi-a cerut numarul de telefon si peste cateva zile m-a sunat sa imi reaminteasca de seminar.
La primul seminar, tin minte ca am intarziat cam o ora, pentru ca se schimba-se ora. In noaptea de sambata spre duminica trecusem de la ora de iarna, la ora de vara si nu ma obisnuisem cu schimbarea orei inca.
Seminarul s-a tinut in holul teatrului. Un hol destul de mare. La un capat erau insirate scaunele si in partea cealalta era pianul.
Deja incepuse seminarul. Cand am intrat eu Marta Iosefina, autoarea cartii Personalitati cu handicap care au influentat istoria, isi termina discursul. O femeie remarcabila. Imi parea rau ca nu am reusit sa vin mai devreme pentru ca imi place mult felul ei de a vorbi.
A urmat o campioana la powerlifting (ridicari greutati din pozitia culcat), Alina Putanu, sa-si spuna povestea vietii ei. Dupa care, a urmat muzica clasica la vioara si pian.
La al doilea seminar, care s-a tinut in aprilie, tot la Teatrul Muzical. A fost invitat un doctor si noi am putut pune intrebari despre tot ce ne doare. Tot aici am aflat si data cand va fi tabara la Stupini – Brasov, anul acesta. Mai multe detalii ne va da la urmatorul seminar.
Dar la urmatorul seminar nu am mai putut sa ajung. A fost tocmai in iunie. In aceea zi am avut ultimul examen la facultate. Era mai important sa termin facultatea.
Mi-a placut ce am vazut si auzit pana atunci. Mi-a parut rau ca nu am putut ajunge ultima data, mai ales ca atunci s-a vorbit si de tabara.
Intre timp, am luat licenta si am plecat 3 zile la mare, cu cei de la Sporting Club. Imi luasem gandul de la tabara. Ma gandeam ca, deja, au strans suficienti oameni pentru tabara si eu nu mai aveam loc. Nu stiam nici un numar de telefon sa ma interesez.
Pe la inceputul lunii august am vazut pe facebook, pe pagina asociatiei, anuntul cu tabara si un numar de telefon. Am sunat si nimerisem la Bucuresti. Cea de acolo mi-a dat un numar de telefon al unei reprezentante din Galati si uite asa am ajuns sa imi petrec o saptamana la munte, in tabara.
Se spune ca atunci cand iti doresti ceva cu adevarat, tot Universul lucreaza pentru tine.
Cum a fost in tabara? Continuare … .
Pingback: Primul portret vandut | Alina Petruta
Pingback: Dr. Benjamin Solomon Carson | Blog personal
Pingback: Retrospectiva anului 2014 | Blog personal
Ma bucur pentru tine, draga mea ! Si astept cu nerabdare sa ne povestesti cum a fost aceasta saptamana petrecuta in tabara. Te pup si te imbratisez cu drag.
ApreciazăApreciat de 1 persoană